Eu sunt Bubbulyn si va invit sa-mi cititi povestea
Cine sunt ?
Sunt o doamnă respectabilă, am 60 de ani, prefer combinația clasică alb-negru, îmi place să mă fâțâi de colo-colo, să râd cu copiii și să-mi trag ocheade cu adulții. N-am fost dintotdeauna atât de veselă, dar pentru că toate poveștile frumoase se încheie cu bine am început cu sfârșitul.
Bubbulyn
Suntem Dana si Flori si am revitalizat-o pe Bubbulyn. Speram sa aiba succes si sa fie invitata la cat mai multe evenimente spre deliciul copiilor si amuzamentul adultilor.
Vreți și începutul poveștii?
Scoateți batista… Glumesc, v-ați prins că-s pusă pe șotii. Păi se făcea, acum mulți-mulți ani, să fiu o vedetă a unui teren de golf din Lago din Garda, o regiune verde din Nordul Italiei. Mă învârteam printre domni eleganți, îmbrăcați în alb și parfumați, care discutau toată ziua despre afaceri, politică și… Bine, nu era treaba mea să trag cu urechea la chestiunile lor bărbătești, ci să strâng mingiile de pe gazon și să duc crosele jucătorilor. Toți îmi erau recunoscători și mă răsplăteau cu vorbe calde și bătăi pe parbriz.
Zi de zi, anotimp după anotimp, timp de 30 de ani, așa mi-am dus traiul. Până într-o zi afurisită când o ochioasă electrică mi-a luat locul. Apoi a venit și a doua, o focoasă tupeistă, se înfigea imediat. Pe mine au început să mă folosească la întreținerea gazonului. Priveam cu jind la jucători, crose și mingii, sperând, în adâncul motorului meu, că-mi voi relua misiunea pe teren. Da’ de unde! Ușor-ușor au început să mă neglijeze, să nu mă mai lustruiască, să mă abandoneze prafului. Îmi vedeam sfârșitul aproape…
Cum-necum, am avut noroc să mă ia o doamnă la un magazin de haine. Pusese ochii pe mine cu mulți ani în urmă, pe vremea când roboteam după mingii și crose, și mă îndrăgise. M-a restaurat cu grjă și mi-a oferit un locșor călduț la magazinul ei. Doamne și domnișoare chicoteau de jur-împrejur, se rujau în geam și-și povesteau aventurile de amor proptite-n portieră … Iarăși nu era treaba mea să trag cu urechea, dar eram bucuroasă că mă aflam, din nou, în mijlocul oamenilor.
Numai că proprietarii magazinului au început să aibă probleme cu banii. Datoriile se adunau. Am început să aud șoptit, tot mai des, „Închidem”, „Închidem”, „Închidem”. Și au închis. O, nu, nu din nou! A fost și mai trist de data asta, pentru că anii trecuseră, nu mai eram atât de fâșneață ca odinioară pe terenul de golf, caroseria începuse să scârțâie, iar roțile să mă lase. La ce aș mai fi eu bună acum? Și cui?
Fix în momentul când viața îmi părea neagră s-a întâmplat minunea. Două doamne drăguțe și cochete, Dana și Flori, mi-au dat binețe și mi-au făcut cu ochiul. „Ce zici Bubbulyno, vrei să fii a noastră? Îți plac petrecerile?” Am clipit din far și-am claxonat de bucurie. Așa a început povestea noastră în trei.
Astăzi locuiesc în Pitești, într-o zonă liniștită, la marginea unei păduri. Sunt îngrijită, iubită și branduită. Abia aștept să bat țara în lung și-n lat la petreceri, să vă ademenesc cu dulciuri și băuturi, iar voi să faceți roi în jurul meu, pofticioși.
A, să nu uit. Stau la selfie-uri. Știți voi… zâmbim-click-filtru-online-hashtag #bubbulyn.